2586 de români au decedat datorită cancerului de pancreas în 2011 conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, mai puțini decât cei decedați prin accidente de circulație (3151), dar un număr mai mare decât cel al deceselor datorate cancerului de col uterin (2071). E mult, e puțin? Cu siguranță e mult, România se află pe locul 30 în lume la incidența cancerului de pancreas.

Se iau măsuri concrete pentru prevenția accidentelor de circulație, există campanii de screening și vaccinare împotriva cancerului de col utein. Ce se poate face pentru pacienții cu tumori pancreatice?

Iată 5 întrebări și 5 răspunsuri:

1. Ce este cancerul de pancreas? Pancreasul este o glandă aflată în abdomen „în spatele” stomacului, care secretă hormoni în sânge (insulina și glucagonul) și enzime (ce ajută la digestia alimentelor) în intestinul subțire (amilaze, lipaze, proteaze). Tumorile de pancreas pot fi solide sau sub fomă de chiste pline cu lichid. Tumorile solide pot fi benigne (nodul de pancreatită cronică) sau maligne (adenocarcinom, tumori neuroendocrine, metastaze). Similar, chistele pancreatice pot fi benigne (pseudochist, chistadenom seros), cu potențial malign (tumoră intrapancreatică papilară și mucinoasă IPMN, chistadenom mucinos) sau maligne (chistadenocarcinom). Spre deosebire de ficat sau rinichi nu există chiste așa-zis „banale”, fără semnificație patologică – orice chist pancreatic trebuie investigat serios!

2. Cine face mai frecvent cancer de pancreas (care sunt factorii de risc) ? Fumatul este principalul factor de risc. Există și sindroame genetice familiale care predispun la această afecțiune.

3. Cum se manifestă? În cazul tumorilor maligne, dacă tumora este situată la extremitatea din dreapta a glandei (în “capul” pancreatic) la locul de vărsare a bilei în intestin – pacienții pot face icter (pielea capătă o culoare galbenă). Uneori poate apărea o inflamație a pancreasului – pancreatita acută, ce se manifestă printr-o durere mare de abdomen, valorile lipazei în sânge fiind crescute. Uneori poate apare o durere importantă abdominală, lipsa poftei de mancare, vărsături, scădere în greutate. Tumorile benigne pot să nu aibă simptome sau pot să se manifeste prin pancreatită acută.

4. Cum este diagnosticat? Inițial prin ecografie, apoi tomografie sau RMN – se vede chistul sau tumora solidă de pancreas. Uneori este important diagnosticul anatomopatologic al tumorii. Aceasta se poate face prin biopsia metastazelor din ficat (dacă există) sub ghidaj ecografic sau biopsia tumorii de pancreas cu un endoscop special – ecoendoscopie cu puncție fină aspirativă (EUS FNA). Este o tehnică modernă ce permite diagnosticul de certitudine a tumorii pancreatice chistice sau solide și e disponibilă din 2008 în Clinica de Gastroenterologie a Spitalului Fundeni și din 2012 în Spitalul Sanador din București. Markerii tumorali CEA și CA19-9 în sânge pot avea valori crescute, dar nu e obligatoriu.

5. Cum se tratează? Unele chiste benigne se lasă „în pace” (chistadenom seros), unele doar se urmăresc periodic (IPMN de canale secundare, pseudochiste asimptomatice), unele trebuie operate sau drenate (IPMN de canal Wirsung, chistadenom mucinos, pseudochiste infectate). Tumorile pancreatice maligne solide fără metastaze, fără invazie în arterele sau venele din abdomen pot fi operate, pentru cele metastatice se poate face doar chimioterapie.

6. Care este prognosticul? Tumorile benigne au prognostic bun, tumorile maligne au prognostic destul de defavorabil, unele pot fi operate, pentru unele chimioterapia alungește viața.