Adenocarcinom rectal. Rezecție endoscopică.

Un polip rectal de circa 15mm a fost diagnosticat unei paciente de 60 de ani în cursul unei colonoscopii efectuate pentru sânge în materiile fecale. Polipul a fost excizat endoscopic în 2 fragmente, ulcerația post mucosectomie este închisă cu clipuri metalice. Surpriza examenului histopatologic a fost prezența unui adenocarcinom bine diferențiat, invaziv până în partea superficială a submucoasei, fără embolii vasculare sau limfatice. În aceste condiții nu exista un risc de metastaze ganglionare, tratamentul chirurgical ne fiind necesar. RMN-ul de pelvis nu a arătat adenopatii patologice. Controlul endoscopic la 6 luni a fost normal.

Diverticuloza colonică. Hemoragia diverticulară.

Diverticuloza colonică se manifestă prin prezența unor protruzii de 5-10mm în afara peretelui colonului, similar unor “degete de manușă”. Este prezentă mai ales la oameni în vârstă, 5% la 40 de ani, 30% la 60 de ani și 65% la vârsta de 80 de ani. Apare mai ales la persoanele cu o alimentație săracă în fibre (legume, fructe și cereale) și la persoanele care din motive sociale “se rețin” în a elimina gazele intestinale.

Cea mai temută complicație este diverticulita acută, o inflamație a unui astfel de diverticul ce poate evolua până la abces și peritonită. Apare mai ales la persoane obeze, care iau antiinflamatorii nesteroidiene (ibuprofen, diclofenac, etc) sau paracetamol. Se manifestă prin durere abdominală importantă de obicei în partea stângă, posibil febră, frison, iar analizele de sânge arată creșterea numărului globulelor albe (leucocite). Necesită internare de urgență de obicei, examen computer tomograf pentru diagnostic, tratament antibiotic, intervenție chirurgicală în caz de peritonită. Colonoscopia este interzisă inițial (poate perfora intestinul), trebuie făcută la o lună după vindecare pentru a vedea exact localizarea diverticulilor pe intestin. Dacă recidivează după vindecare și se produce un al doilea episod, se recomandă de obicei chirurgie profilactică, cu excizia porțiunii de colon ce prezintă diverticuli. Incidența spitalizării pentru diverticulită acută este de ~ 60 cazuri/100000 de locuitori pe an.

O altă complicație este hemoragia diverticulară. Apare la mai ales la pacienți cu gută, hipertensiune sau care iau antiinflamatorii nesteroidiene. Se manifestă prin eliminarea de sange roșu și cheaguri în scaun în cantitate mare. Necesită internare, analize de sânge, perfuzii pentru stabilizarea tensiunii arteriale, eventual transfuzii, colonoscopie sau în unele cazuri angiografie. Colonoscopia este dificilă și nu poate vizualiza foarte bine sursa de sângerare datorită sângelui în cantitate mare din colon. Incidența spitalizării pentru hemoragie diverticulară este de ~ 10 cazuri/100000 de locuitori pe an.

Mai jos, o hemoragie diverticulară oprită prin tratament endoscopic: injecție de adrenalină diluată și aplicare de clipuri metalice. Hemoragia a fost oprită, pacientul este fără probleme, acum, la aproape un an de la hemoragie.

Diverticulul Zenker

Update, 24.02.2014, link.

Vineri 31 ianuarie 2014, ora 9.00, în Institutul Clinic Fundeni, București, se va efectua o intervenție endoscopică în premieră.

Profesorul Chris J Mulder, de la VU Medical Center, Amsterdam, va realiza tratamentul diverticulului esofagian Zenker pe cale endoscopică. Diverticulul Zenker este o afecțiune rară care se prezintă sub forma unei „pungi” suplimentare situată în zona gâtului, în care se pot aduna alimentele. Intervenția endoscopică constă în lărgirea prin tăiere a comunicării diverticulului cu esofagul, astfel împiedicându-se acumularea alimentelor. Profesorul CJ Mulder este inventatorul acestei metode, publicând primele cazuri rezolvate în 1995.

Intervenția se va realiza în blocul operator al Clinicii de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic și se va transmite în direct în Amfiteatrul „Thomas Starzl” din Institutul Clinic Fundeni.

Manifestarea are sprijinul Societății Române de Endoscopie Digestivă.

Afis fundeni_RYO_RO

Sânge în scaun ?

Ce facem dacă observăm sânge în scaun, în vasul sau pe hârtia de toaletă? Obligatoriu mergem la medic.

Dacă este în cantitate mică, de culoare roșu aprins (proaspăt), eventual doar pe hartia de toaletă, asociat sau nu cu scaune cu consistență crescută (ca de exemplu în caz de constipație), cu sau fără durere la nivelul anusului, este probabil vorba de o suferință proctologică (hemoroizi, fisură anală). Este nevoie de un examen medical pentru a exclude cauze mai grave (cancer anal sau afecțiuni infecțioase). Un spasm al sfincterului anal în caz de fisură anală poate determina dureri la defecație și balonare. Trebuie sa mergem la medic cat mai curând posibil.

Continue reading

Cancerul de pancreas

2586 de români au decedat datorită cancerului de pancreas în 2011 conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, mai puțini decât cei decedați prin accidente de circulație (3151), dar un număr mai mare decât cel al deceselor datorate cancerului de col uterin (2071). E mult, e puțin? Cu siguranță e mult, România se află pe locul 30 în lume la incidența cancerului de pancreas.

Se iau măsuri concrete pentru prevenția accidentelor de circulație, există campanii de screening și vaccinare împotriva cancerului de col utein. Ce se poate face pentru pacienții cu tumori pancreatice?

Iată 5 întrebări și 5 răspunsuri:
Continue reading

Alături de pacienții cu boală Crohn și rectocolită ulcero-hemoragică

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune sprijină pacienții cu boli inflamatorii intestinale. Pe site-ul asociației găsiți informații utile și datele de contact ale unor oameni extraordinari ce vă pot fi alături în perioadele grele (și de ce nu, perioadele bune) ale evoluției acestor boli.
De curând Ana-Maria, Maria, Răzvan și Raul au publicat cartea „Autografe pe curcubeu” despre încercările prin care au trecut fiind diagnosticați cu aceste boli. V-o recomand cu căldură! Este parte a campaniei „Doar optimismul e contagios” prin care opinia publică e sensibilizată la aceste afecțiuni.
Si un interviu recent, cu câteva emoții și mici inadvertențe.

O bună condiție fizică scade riscul de cancer intestinal

Știm cu toții că persoanele care fac sport au un risc mai mic de boli cardiovasculare.
Un studiu recent de la Universitatea din Vermont, Burlington, SUA, arată că, așa cum era de așteptat, persoanele cu o condiție fizică foarte bună au un risc mai mic cu 23% de mortalitate prin boli de inimă (infarct miocardic) față de persoanele cu o condiție fizică scăzută.
În același timp însă, aceste persoane au și un risc scazut de cancer intestinal, cu 38% mai mic, cât și un risc scăzut de cancer pulmonar, cu 68% mai mic. Mortalitatea prin cancer este scăzută cu circa 14%.
Continue reading

Despre gazele intestinale

Prezența aerului în stomac sau intestin este normală.

Unele persoane sunt deranjate de prezența aerului în stomac sau intestin. Acesta fie este în cantitate prea mare, fie este în cantitate normală dar nu se elimină în mod adecvat, fie este în cantitate normală dar există o hipersensibilitate intestinală la prezența lui. Această senzație de disconfort se numește BALONARE.
Continue reading

Anemie feriprivă = gastroscopie + colonoscopie

Să presupunem că în ultimul timp sunteți mai obosit, mai palid, poate inima bate mai rapid și respirați mai greu. Nu aveți nici o sângerare evidentă (vărsături, scaun cu sânge, sângerări menstruale). Medicul de famile vă indică sau dumneavoastră înșivă faceți analize de sânge și remarcați prezența anemiei feriprive („hemoglobină” și depozite de fier sub formă de „feritină” sub limita inferioară normală). Ce e de făcut?
Tentația inițială este să luați un tratament cu fier, simplu de procurat de la farmacie, care vă va face să va simțiți mai bine în câteva zile.
Vă rog, nu faceți asta. Puteți întârzia diagnosticul unei boli grave.
Continue reading