Un polip situat în ultima parte a intestinului gros, adică în rect, de circa 1.5 cm a fost găsit în cursul colonoscopiei unei paciente de 60 de ani care a venit la medic pentru că remarcase în ultimul timp sânge în materiile fecale. Pacienta a făcut o colonoscopie și printr-o tehnică specială (“rezecție endoscopică”), polipul a fost scos complet. Surpriza a fost că la după aceea, la biopsie s-a găsit de fapt un mic cancer de colon (“adenocarcinom bine diferențiat, invaziv până în partea superficială a submucoasei, fără embolii vasculare sau limfatice”). Pentru că acest mic cancer nu era foarte extins, nu a fost nevoie ca pacienta să fie operată. RMN-ul de pelvis nu a arătat că ar exista ganglioni măriți suspecți, ceea ce a fost îmbucurător. O colonoscopie de control după 6 luni a fost normală.

Diverticuloza colonică se manifestă prin prezența unor protruzii de 5-10mm în afara peretelui colonului, similar unor “degete de manușă”. Este prezentă mai ales la oameni în vârstă, 5% la 40 de ani, 30% la 60 de ani și 65% la vârsta de 80 de ani. Apare mai ales la persoanele cu o alimentație săracă în fibre (legume, fructe și cereale) și la persoanele care din motive sociale “se rețin” în a elimina gazele intestinale.

Cea mai temută complicație este diverticulita acută, o inflamație a unui astfel de diverticul ce poate evolua până la abces și peritonită. Apare mai ales la persoane obeze, care iau antiinflamatorii nesteroidiene (ibuprofen, diclofenac, etc) sau paracetamol. Se manifestă prin durere abdominală importantă de obicei în partea stângă, posibil febră, frison, iar analizele de sânge arată creșterea numărului globulelor albe (leucocite). Necesită internare de urgență de obicei, examen computer tomograf pentru diagnostic, tratament antibiotic, intervenție chirurgicală în caz de peritonită. Colonoscopia este interzisă inițial (poate perfora intestinul), trebuie făcută la o lună după vindecare pentru a vedea exact localizarea diverticulilor pe intestin. Dacă recidivează după vindecare și se produce un al doilea episod, se recomandă de obicei chirurgie profilactică, cu excizia porțiunii de colon ce prezintă diverticuli. Incidența spitalizării pentru diverticulită acută este de ~ 60 cazuri/100000 de locuitori pe an.

O altă complicație este hemoragia diverticulară. Apare la mai ales la pacienți cu gută, hipertensiune sau care iau antiinflamatorii nesteroidiene. Se manifestă prin eliminarea de sange roșu și cheaguri în scaun în cantitate mare. Necesită internare, analize de sânge, perfuzii pentru stabilizarea tensiunii arteriale, eventual transfuzii, colonoscopie sau în unele cazuri angiografie. Colonoscopia este dificilă și nu poate vizualiza foarte bine sursa de sângerare datorită sângelui în cantitate mare din colon. Incidența spitalizării pentru hemoragie diverticulară este de ~ 10 cazuri/100000 de locuitori pe an.

Mai jos, o hemoragie diverticulară oprită prin tratament endoscopic: injecție de adrenalină diluată și aplicare de clipuri metalice. Hemoragia a fost oprită, pacientul este fără probleme, acum, la aproape un an de la hemoragie.

Update, 24.02.2014, link.

Vineri 31 ianuarie 2014, ora 9.00, în Institutul Clinic Fundeni, București, se va efectua o intervenție endoscopică în premieră.

Profesorul Chris J Mulder, de la VU Medical Center, Amsterdam, va realiza tratamentul diverticulului esofagian Zenker pe cale endoscopică. Diverticulul Zenker este o afecțiune rară care se prezintă sub forma unei „pungi” suplimentare situată în zona gâtului, în care se pot aduna alimentele. Intervenția endoscopică constă în lărgirea prin tăiere a comunicării diverticulului cu esofagul, astfel împiedicându-se acumularea alimentelor. Profesorul CJ Mulder este inventatorul acestei metode, publicând primele cazuri rezolvate în 1995.

Intervenția se va realiza în blocul operator al Clinicii de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic și se va transmite în direct în Amfiteatrul „Thomas Starzl” din Institutul Clinic Fundeni.

Manifestarea are sprijinul Societății Române de Endoscopie Digestivă.

Ce facem dacă observăm sânge în scaun, în vasul sau pe hârtia de toaletă? Obligatoriu mergem la medic.

Dacă este în cantitate mică, de culoare roșu aprins (proaspăt), eventual doar pe hartia de toaletă, asociat sau nu cu scaune cu consistență crescută (ca de exemplu în caz de constipație), cu sau fără durere la nivelul anusului, este probabil vorba de o suferință proctologică (hemoroizi, fisură anală). Este nevoie de un examen medical pentru a exclude cauze mai grave (cancer anal sau afecțiuni infecțioase). Un spasm al sfincterului anal în caz de fisură anală poate determina dureri la defecație și balonare. Trebuie sa mergem la medic cat mai curând posibil.

Continue reading →